AIF-2016 ro

Category Archives: Ştiri

  • -

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii nu mai vrea achizitii de material rulant vechi

Category : Ştiri


„Impreuna cu colegii de la Directia Generala Infrastructura si Transport Feroviar (DGITF) ne aflam in ultima faza de dezvoltare a proiectului Curtici-Simeria-Brasov aferent Coridorului IV. Saptamana viitoare ne vom intalni cu reprezentantii DG Regio si vom propune solutia fezabila pentru Romania, solutia pe care ne-o putem permite in prezent”, a declarat subsecretarul de stat pentru transport feroviar, Constantin Axinia, in cadrul conferintei „Cale ferata pentru o dezvoltare durabila”, organizata de Asociatia Industriei Feroviare din Romania (AIF), impreuna cu UK Trade and Investment, agentia guvernamentala de promovare a relatiilor internationale a Marii Britanii. „De acest proiect sunt interesati atat operatorii feroviari cat si construtorii din industrie pentru un plus de profit”, a punctat Axinia.
În ciuda declaratiilor repetate ale reprezentantilor executivului privind importanta sistemului feroviar de transport, investitiile în reteaua de cai ferate de pe teritoriul tarii noastre au fost grav neglijate în ultimii 20 de ani. Astfel, s-a ajuns ca în anul 2008 o proportie covârsitoare a infrastructurii feroviare sa fie într-o stare avansata de degradare, constituindu-se astfel într-o importanta piedica pentru asigurarea nevoilor de transport ale persoanelor sau marfurilor, atât intern cât si extern. Aceasta stare de fapt a fost asumata si confirmata de reprezentantii Guvernului României si Ministerului Transporturilor prin diferite acte oficiale, inclusiv cu caracter legislativ (unul dintre acestea – respectiv HG 817/2005 „Plan privind strategia pe termen lung a sectorului feroviar” – este aprobat chiar de dumneavoastra). Citând din ultima “Situatie a scadentelor la lucrarile de reparatii ale principalelor elemente ale infrastructurii feroviare” va informam ca astazi aproape 5000 km de linii, 65% din poduri, 80% din podete si macazuri, 85% din instalatii si 95% din liniile de contact sunt scadente la reparatii. În locul investitiilor masive singura solutie gasita de autoritati a fost micsorarea continua a vitezelor trenurilor de calatori si marfa astfel încât astazi viteza medie a trenurilor de calatori pe reteaua CFR este de 42 km/h iar a celor de marfa de 17 km/h.
„In perioada imediat urmatoare vom adopta o noua solutie pentru a termina in 2010 lucrarile la Coridorul IV pe sectiunea Bucuresti-Fetesti, iar in 2009 sa terminam lucrarile pe sectiunea Fetesti-Constanta. Vom incerca astfel sa reducem timpul de calatorie pe tronsonul Bucuresti-Constanta la 2 ore si jumatate fata de 4 ore si jumatate in prezent. Masura va da nastere la unele modificari de preturi si ale unor servicii. La finalizarea Coridorului IV asteptam si operatorii privati de transport calatori dar contam si pe implicarea furnizorilor de material rulant din industria de profil, mai ales asteptam constructorii de material rulant din Romania, in proiectele de crestere a calitatii transportului feroviar, pentru ca in aceste momente de criza financiara este nevoie sa dam de lucru oamenilor”, a mai punctat Constantin Axinia. „In prezent lucram la cateva modificari ale taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) deoarece dorim sa stimulam transportul feroviar de calatori si pe cel de marfuri, de stat sau privat. Vom incerca astfel sa facem o reducere a TUI-ului dar in asa fel incat sa nu dezechilibram infrastructura insa dorim ca pe anumite tronsoane de cale ferata traficul sa fie mai intens.
Mai exact, modificarile de TUI constau in faptul ca pentru trenurile care se experimenteaza pe anumite tronsoane de circulatie, o perioada de timp sa nu percepem TUI-ul. Prin aceasta masura vrem sa vedem daca respectivele sectiuni sunt profitabile, daca traficul nu este neaparat perfomant dar duce la dezvoltarea zonei respective mentinem masura de reducere a TUI, dar daca traficul este foarte scazut vom fi nevoiti sa inchidem liniile respective”, a adaugat subsecretarul de stat Axinia. Referitor la tema conferintei de la Poiana Brasov, Axinia a mentionat faptul ca „in prezent Autoritatea Feroviara Romana are dispozitie sa nu mai omologheze niciun fel de material rulant vechi, adus din lada de gunoi a Europei, niciun fel de material rulant mai vechi de anul 2000 nu va mai circula pe calea ferata romana. Ne costa mai mult reparatia materialului rulant vechi decat achizitia unuia nou”, a conchis Contantin Axinia, subliniind faptul ca masura va insemna un plus pentru dezvoltarea unui sistem de cale ferata durabil.
Constantin Axinia a criticat faptul ca in Romania, modernizarea parcului de material rulant se face exclusiv prin reabilitarea unor vehicule foarte vechi, care nu include componentele principale (motor, boghiuri, etc).
La aceasta conferinta desfasurata la Poiana Brasov, au mai participat Claudiu Dumitrescu, Directorul General al Directiei Infrastructura si transport feroviar din Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, Mihail Faca, Presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Liviu Pescarasu, Director General al CFR Calatori si de asemenea, reprezentanti ai asociatiilor de profil, cum ar fi Asociatia Industriei Feroviare din Marea Britanie, Rail Freight Group si reprezentanti ai companiilor Alstom, Bombardier, GFR, Servtrans, Siemens, Atelierele CFR Grivita, Romania Euroest, Inda, Promat, RC-CF Trans, Remar Pascani, Remarul 16 Februarie, Softronic Craiova, Spiact Craiova, etc. Conferinta „Cale ferata pentru o Dezvoltare Durabila” a fost organizata cu sprijinul AFER, ATFER, CFR Calatori, CFR Marfa, CFR SA, CONFER si Electrificare CFR.

  • -

Scrisoare deschisa adresa Primului Ministru: „Când investim în calea ferata?”

Category : Ştiri

Stimate Domnule Prim-ministru,
Asociatia Industriei Feroviare din România (AIF) doreste sa readuca în atentia dumneavoastra un subiect deosebit de delicat dar de o importanta covârsitoare pentru continua dezvoltarea economica a României, pentru asigurarea interoperabilitatii si nu în ultimul rând a prosperitatii sociale.
În ciuda declaratiilor repetate ale reprezentantilor executivului privind importanta sistemului feroviar de transport, investitiile în reteaua de cai ferate de pe teritoriul tarii noastre au fost grav neglijate în ultimii 20 de ani. Astfel, s-a ajuns ca în anul 2008 o proportie covârsitoare a infrastructurii feroviare sa fie într-o stare avansata de degradare, constituindu-se astfel într-o importanta piedica pentru asigurarea nevoilor de transport ale persoanelor sau marfurilor, atât intern cât si extern. Aceasta stare de fapt a fost asumata si confirmata de reprezentantii Guvernului României si Ministerului Transporturilor prin diferite acte oficiale, inclusiv cu caracter legislativ (unul dintre acestea – respectiv HG 817/2005 „Plan privind strategia pe termen lung a sectorului feroviar” – este aprobat chiar de dumneavoastra). Citând din ultima “Situatie a scadentelor la lucrarile de reparatii ale principalelor elemente ale infrastructurii feroviare” va informam ca astazi aproape 5000 km de linii, 65% din poduri, 80% din podete si macazuri, 85% din instalatii si 95% din liniile de contact sunt scadente la reparatii. În locul investitiilor masive singura solutie gasita de autoritati a fost micsorarea continua a vitezelor trenurilor de calatori si marfa astfel încât astazi viteza medie a trenurilor de calatori pe reteaua CFR este de 42 km/h iar a celor de marfa de 17 km/h.
În ciuda câtorva declaratiilor oficiale de sustinere a transportului pe sina, mai ales datorita caracterului sau pur ecologic, nimic semnificativ nu s-a întâmplat în istoria recenta. Parte a acestei izolari vadite a caii ferate se datoreaza si perceptiei gresite asupra sistemului feroviar din România, în repetate rânduri finantarea caii ferate fiind considerata o subventie cu caracter social, în comparatie sumele allocate sistemului rutier au fost întotdeauna considerate investitii.
Înainte de a intra în miezul problemei, dorind sa subliniem câteva aspecte: va aducem la cunostinta ca în ultimii 8 ani mediul de afaceri privat s-a dezvoltat si în domeniul transportului feroviar, la ora actuala, existând 27 de societati private implicate în transportul de marfuri si 3 societati private în domeniul transportului de calatori; de asemenea infrastructura publica feroviara este administrata, alaturi de CFR si de alte 15 societati cu capital social privat. Se poate astfel afirma ca, alaturi de cele trei societati feroviare din proprietatea statului aproximativ 30% din activitatile de transport marfuri, 5% din cele de transport calatori si 15% din administrarea infrastructurii sunt activitati cu capital privat. În spatele transportatorilor de calatori sau marfa si a administratorilor de infrastructura, cu capital de stat sau privat se afla o întreaga industrie – industria feroviara – o industrie cu capital privat în proportie de 90%.
Toate aceste societati (într-un numar total de peste 2.000, cu o forta de munca angajata de peste 70.000 de oameni – numai în companiile cu capital privat) sunt afectate de acuta lipsa de investitii precum si de lipsa de coerenta a Guvernului României în privinta dezvoltarii durabile a infrastructurilor feroviare.
Desi exista câteva proiecte strategice aprobate de Guvernul României cu surse de finantare deja negociate cu Uniunea Europeana, chiar si acestea sunt permanent ignorate, împiedicând astfel operatorii feroviari sa livreze marfurile în termenele prevazute în contracte, obligând calatorii sa gaseasca oferte alternative de transport si, nu în ultimul rând, condamnând industria feroviara la faliment prin lipsa comenzilor.
Unul din cazurile pentru care exista surse de finantare deja negociate cu Uniunea Europeana este proiectul de reabilitare a sectiunii de cale ferata Brasov–Simeria–Curtici, pentru viteze de pâna la 160 km/h pentru trenurile de calatori. Din motive care înca ne scapa, studiile de fezabilitate si proiectele tehnice initiale, pe baza carora s-au negociat sumele necesare pentru implementarea POS-T 2007-2013 au fost finalmente ignorate. De curând, noi studii au fost comandate Consultantului. Modificarea este ca de aceasta data sectiunea de cale ferata Brasov–Simeria–Curtici va fi reabilitata pentru viteze de 160 km/h pentru trenurile de calatori. În acest fel joaca cu termeni tehnici (viteza maxima de pâna la 160km/h versus viteza maxima de 160km/h) amâna sine-die investitiile atât de necesare pentru infrastructura feroviara. La repetatele noastre întrebari privind situatia mai sus prezentata ni sau transmis palide argumente privind „impuneri de la Uniunea Europeana” sau „strategii de dezvoltare”.
Putem afirma cu certitudine ca în nici un document cu caracter public al organismelor Uniunii Europene nu exista vreo solicitare expresa de asigurare a vitezei de 160 km/h pe un traseu daca solutia propusa nu este fezabila. Si, din pacate, solutia actuala nu este fezabila! De asemenea nu exista nici un document oficial care sa reflecte o schimbare de politica între 2006/2007 si 2008, care sa impuna revizuirea studiilor de fezabilitate sau a proiectelor tehnice.
Daca sunt invocate strategii de dezvoltare, dorim si noi sa stim care sunt acestea. Dar atât timp cât Guvernul României sau Comisia Europeana nu au publicat noi documente în acest sens, consideram ca suntem martori la o joaca cu termenii tehnici, care va duce inevitabil la înghetarea investitiilor în domeniul feroviar pentru o buna perioada de timp. În sprijinul celor de mai sus sta si faptul ca ultima solutie propusa implica si o suplimentare a bugetului initial cu peste 1,7 Mld. Euro, suma care pare imposibil de gasit având în vedere istoricul subfinantarii infrastructurilor de transport feroviar.
În cazul extrem de fericit în care acesti bani chiar exista, la bugetul de stat, ei ar trebui folositi pentru ridicarea calitatii infrastructurilor feroviare si pe alte sectiuni incluse în acordurile internationale, pentru reducerea numarului de puncte periculoase si pntru sporirea vitezei medii de circulatie pentru trenurile de calatori si marfa. Dorind sa va reamintim ca astazi viteza medie a trenurilor de calatori pe reteaua CFR este de 42 km/h iar a celor de marfa de 17 km/h, ca anul acesta au fost reparati 0 (zero) km de cale ferata, ca la sfârsitul lui 2008 in programul POS-T 2007-2013 (valoare 5,7 miliarde EUR) nu exista nici un proiect de cale ferata, va transmitem parerea noastra ca solutia aleasa este nerealista si întregul proiect risca sa se transforme intr-un vis. Frumos dar totusi un vis …

Stimate domnule Prim-Ministru,

Având în vedere ca atât România cât si Europa au nevoie de reabilitarea neîntârziata a acestei sectiuni de cale ferata, va rugam sa depuneti toate diligentele pentru revenirea cât mai urgenta la solutia initiala, aprobata si bugetata.
De asemenea, dorim sa ne precizati care este strategia reala a Guvernului României în domeniul transporturilor feroviare. Dorim sa stim daca obiectivul Guvernului României este de a îngheta orice investitie în sectorul feroviar sau daca, asa cum a-ti declarat în repetate rânduri, considerati calea ferata un mijloc de dezvoltare durabila a tarii. Sperând în continuare ca a doua varianta este cea adevarata, asteptam din partea dumneavoastra un grafic de deblocare a proiectelor si finantarilor existente pentru infrastructura feroviara. Speram ca Guvernul României sa puna în balanta visele si realitatea si sa aleaga realitatea.


Asigurându-va de întreaga noastra consideratie,


Stefan Roseanu
Secretar General
Asociatia Industriei Feroviare din România – AIF


  • -

Scrisoare deschisa adresata clasei politice din România: “ Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2009. Sistemul feroviar – Cenusareasa transporturilor”

Category : Ştiri

Stimate Domnule,
În aceste zile aveti supus spre dezbatere si aprobare Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2009, propus de Guvernul condus de domnul Prin Ministru Emil Boc. Bugetul de stat, conform declaratiilor repetate ale Domniei Sale, tine cont de nevoia acuta de investitii publice necesare relansarii urgente a economiei românesti, cu un accent deosebit pe investitiile în infrastructura, Proiectul legii bugetului de stat continua distrugerea infrastructurii feroviare, prin nepasare, si duce implicit la izolarea tehnica, economica si sociala a României. Bugetul de stat propus sa finanteze politicile publice în domeniul transporturilor dezavantajeaza în mod evident transportul feroviar în favoarea celui rutier, ignorând înca o data nevoile reale de finantare imediata a sectorul feroviar.
Daca facem o comparatie între cifrele înscrise în actul la care ne referim observam urmatoarea situatie:
1. pentru “programul de dezvoltare si modernizare a infrastructurii feroviare si a statiilor de cale ferata” sunt alocati 1,19 Miliarde RON
2. pentru “programul de modernizare a drumurilor nationale” sunt alocati 2,6 Miliarde RON
3. pentru ”programul de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier (autostrazi, drumuri expres, variante ocolire localitati)” , sunt alocati 3,36 Miliarde RON.
Observam astfel o alocare bugetara de aproape cinci ori mai mare (aproximativ 6 Miliarde RON) pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii rutiere, în comparatie cu cea feroviara (1,2 Miliarde RON). De asemenea trebuie subliniat ca fondurile destinate infrastructurii feroviare sunt diminuate si prin includerea statiilor de cale ferata în acelasi capitol bugetar (aproximativ 30 Milioane RON).
Facând o comparatie între sumele alocate “programelor de reparatii”, observam ca pentru infrastructura feroviara sunt alocati 81,3 mil. RON, în timp ce pentru infrastructura rutiera sunt alocati 521,7 mil. RON (o suma de peste 6 ori mai mare). În acelasi timp va amintim ca în notele de fundamentare facute publice de catre Ministerul Transporturilor, necesarul investitional pentru repararea elementelor infrastructurii caii ferate publice este de peste 880 mil. RON, anual, adica de peste 10 ori mai mult decât suma alocata prin Proiectul legii bugetului de stat.
Promovarea agresiva a transportului rutier, reliefata prin proportia inechitabila între investitia în transportul feroviar si cel rutier ignora în mod evident problemele legate de siguranta circulatiei, protectia mediului sau punctele de congestie, aceleasi probleme pe care Uniunea Europeana le-a luat în calcul când a hotarât promovarea transportului feroviar. Uniunea Europeana favorizeaza financiar în mod clar transportul feroviar, Regulamentul 1665/99 specificând foarte clar ca investitiile în retelele de transport pan-europene (TEN-T) trebuie directionate în proportie de minim 55% catre proiectele feroviare si nu mai mult de 25% catre transporturile rutiere.
Pentru modernizarea parcului de material rulant (locomotive, vagoane, automotoare, etc.) statul român este dispus, de asemenea sa cheltuiasca numai 600 mil. RON, în conditiile în care parcul existent este depasit din punct de vedere tehnic si moral în proportie de peste 70%.
Luând în considerare nevoia acuta de investitii la nivelul infrastructurii feroviare publice, în vederea asigurarii unui sistem de transport modern, orientat catre nevoile cetateanului si ale transportatorilor de marfa si pentru respectarea acordurilor internationale în care România este parte, va solicitam sa ne ajutati în asigurarea unei finantari adecvate a proiectelor feroviare, prin redistribuirea corecta a fondurilor de care dispune Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.
Liberalizarea pietei de transport feroviar de marfa – devenita obligatorie si pentru România începând cu 1 ianuarie 2009 – nu se poate realiza în absenta unei infrastructuri de transport care sa corespunda normelor tehnice si comerciale ale Uniunii Europene.
Redistribuirea corecta a fondurilor, minim pe principiul paritatii, ofera României sansa de a ocupa în Europa pozitia de partener egal cu celelalte state membre si va evita sanctionarea tarii noastre pentru nerespectarea legislatiei comunitare în domeniu. Va reamintim ca în varianta actuala a proiectului legii bugetului de stat infrastructura rutiera primeste sume de pâna la 5 ori mai mari decât infrastructura feroviara (6,5 Miliarde RON vs. 1,3 Miliarde RON).
Redistribuirea corecta a acestor sume va permite atragerea cofinantarii de la Bugetul Uniunii Europene (peste 2 Miliarde EURO), va oferi calatorilor un transport public modern, orientat catre nevoile reale de dezvoltare si mobilitate, va oferi agentilor comerciali posibilitatea identificarii celor mai bune solutii de transport pentru marfurile produse si, nu în ultimul rând, va contribui la pastrarea sau crearea de noi locuri de munca în transportul si industria feroviara.
Asigurându-va de întreaga noastra consideratie, Asociatia Industriei Feroviare din România va sta la dispozitie pentru identificarea si promovarea proiectelor de transport care sa contribuie la dezvoltarea durabila a tarii noastre.

Cu respect,
Stefan Roseanu

Secretar General
Asociatia Industriei Feroviare din România