România are cele mai scăzute investiţii în calea ferată din UE şi cei mai nemulţumiţi călători
Category : Apariţii în presă , presa scrisă
|
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte investiţiile în calea ferată în condiţiile în care ţara investeşte doar 147 de euro pe kilometru în calea ferată anual, în timp ce unele state europene cheltuiesc peste 250.000 de euro anual în reabilitarea sau refacerea căii ferate, a declarat joi, Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România, cu ocazia lansării Platformei România Feroviară 2020.
“România se situează printre ultimele ţări într-un clasament european al satisfacţiei călătorilor care utilizează căile ferate, explicabil având în vedere că media sumelor alocate pentru întreţinerea liniilor este de doar 147 de euro pe an, ultimul loc în Uniunea Europeană, iar investiţiile în domeniul feroviar sunt de 700 de ori mai mici comparativ cu domeniul rutier”, a explicat reprezentantul AIF. În perioada 2009 – 2010, investiţiile Ministerului Transporturilor la calea ferată au ajuns la doar 28 milioane de lei comparativ cu 3 miliarde lei în domeniul rutier, de 700 de ori mai puţin, deşi legislaţia europeană cere o paritate de 1 la 1 între investiţiile în cele două sectoare. Pe proiecte cu finanţare ISPA neramursabile realizate în aceeaşi perioadă au fost de 630 milioane lei la calea ferată şi de 1,3 miliarde lei în domeniul feroviar, însă doar în tronsoanele de cale ferată Predeal – Câmpina şi Bucureşti – Constanţa. La fonduri rambursabile, peste 9,5 miliarde lei au fost investite în domeniul rutier, faţă de doar 200 milioane de lei în cel feroviar, în perioada 2009 – 2010. Subfinanţarea căii ferate a dus la scăderea numărului de călători pe calea ferată, de la 100 de milioane în 2004 la doar 50 de milioane în 2010, iar volumul de transport marfă a scăzut drastic în această perioadă, în timp ce transportul de călători în Uniunea Europeană a crescut cu peste 50 de procente în perioada 1999 – 2010, iar cel de transport marfă cu peste 20 la sută. Şi numărul de linii de tramvaie a scăzut, de la 540 de kilometri de cale ferată în 2003 la 500 în 2006, Constanţa şi Braşovul desfiinţând deja liniile de tramvai. Numărul de trenuri a scăzut semnificativ, de la 1.494 de trenuri în 2003 la 1.374 în 2006. Doar la metrou a crescut numărul de trenuri moderne, de la 120 în 2006 la 264 în 2009. Revenind la calea ferată, în prezent au scadenţe la reparaţiile capitale peste 5.596 km linii curente şi directe, 12.026 poduri şi podeţe (şi 3.954 cu durata de viaţă expirată), 1.015 de staţii (19.846 macazuri) dintr-un total de 1.087 (22.004 macazuri), 67 tuneluri, din totalul de 170, 6.235 km bloc de linie automat din totalul de 6.801 km, 59 substaţii de tracţiune electrică a trenurilor, din totalul de 77, 8.508 km linii electrice de contact, din totalul de 10.407 km, 4.471 km linii electrice de joasă tensiune, din totalul de 5.869 km, 96 posturi de transformare de 16 MVA, 110/27,5 KV, din totalul de 186 şi 10.209 km reţele de telecomunicaţii, din totalul de 12.071 km. “Dorim ca Platforma să ducă la realizarea unui document strategic, adoptat de Guvern, care să vizeze relansarea sectorului feroviar din România. Scopul nostru este stoparea regresului numărului de călători care utilizează calea ferată până în 2014 şi creşterea cu 3 – 5 procente a numărului de călători anual din 2015. De asemenea, dorim separarea pieţei în servicii de scurt parcurs şi servicii de lung parcurs, creşterea vitezei comerciale a trenurilor, integrarea călătoriilor cu trenul cu alte mijlocae de transport, investiţii masive în domeniul feroviar, dar şi în cercetare şi dezvoltare”, a explicat Ştefan Roşeanu. |